Nr. 1 (459) Ianuarie 2004

Lucian Perţa la 50 de ani

Simţul umorului umblă şi el pe oameni, ca şi necazurile. Şi şi ca bucuriile. Lucian Perţa este om, poet, dascăl, director de casă de cultură în Vişeu de Sus, şi mai ales umorist, în special parodist. Un parodist cu voluptatea atât de crescută încât ambiţionează o istorie a poeziei româneşti din unghi parodic. Este membru fondator şi a fost actant strălucit al nu mai puţin strălucitului Grup „Ars Amatoria” din perioada studenţiei filologice şi echinoxiste clujene. Pregătind ceea ce spuneam mai sus, Lucian Perţa n-a stat cu mintea şi mâinile scriitoare în sân ci a publicat o samă de volume de specialitate (id est: parodia): Folclor poetic eminamente nou din Ţara Maramureşului (1997), Rondeluri implementate (1999), Cuţitul ca o mască (2002), Groapa cu amuze. Poeţi maramureşeni parodiaţi (2002). O mulţime de premii i-au răsplătit activitatea de parolist parodic, de scriitor şi de animator cultural. Este membru  al Uniunii Scriitorilor, al Uniunii Epigramiştilor din România (deci el este deja în U.E.) şi al Societăţii Naţionale de Haiku. Lucian Perţa a împlinit 50 de ani! Redacţia revistei Familia îi urează colaboratorului ei, titularul rubricii „Parodia fără frontiere”, prietenului Lucian Perţa, la mulţi ani, cu sănătate şi succes în toate!

Ioan Moldovan

Festivalul-concurs de poezie

„Gheorghe Pituţ”

Primăria Municipiului Beiuş, în colaborare cu Direcţia pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Bihor şi Revista de cultură „Familia” – Oradea organizează, în 1-2 aprilie 2004, cea de-a IX-a ediţie a Festivalului-concurs de poezie „Gheorghe Pituţ”. Manifestarea va deschide sărbătoarea tradiţională a Beiuşului „Luna Cinstirii” desfăşurată pe tot parcursul lunii aprilie. La concurs pot participa numai creatori care n-au debutat editorial şi n-au depăşit vârsta de 40 de ani. Manuscrisele vor avea dimensiunea unui posibil volum (minimum 50 de titluri), vor fi semnate şi însoţite de un C.V. şi o fotografie a autorului. Concurenţii selectaţi pentru faza finală vor fi anunţaţi din vreme şi invitaţi la Beiuş .Manuscrisele – purtând menţiunea „Pentru Festivalul-concurs „Gheorghe Pituţ” – vor fi expediate pe adresa: Direcţia pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Bihor, Oradea, Aleea Emanuil Gojdu nr. 3 până la data de 20 martie 2004.Informaţii suplimentare la tel.:0259 – 41.68.99 sau 41.85.12.Vor fi acordate premii din partea primăriei Beiuş, a Direcţiei pentru Cultură Bihor şi a unor importante reviste literare din ţară.

Reviste: Şcoala sătmăreană

Părţile sătmărene au manifestat o vocaţie deosebită faţă de publicaţiile periodice din intervalul interbelic, începînd cu Ţara de sus din anul 1921. Seria revistelor din nord-vestul ţării a reprezentat mişcarea literară şi artistică din regiune. Publicaţia a fost redactată de Dariu Pop (1887-1965), revizor şcolar şi animator cultural, autorul volumului intitulat Mărturii strămoşeşti, o culegere de inscripţii paleografice de pe vechile cărţi bisericeşti îndeosebi maramureşene.

Revista Ţara de sus a fost rodul unei iniţiative a cărturarilor sătmăreni. Profilul ei este cel al unei reviste regionale cu mai mulţi colaboratori, dintre care amintim pe Anton Davidescu, viitorul redactor al ziarului Satu Mare.

Ţara de sus a recenzat în mici note şi însemnări cărţile de literatură beletristică şi publicaţiile periodice care se imprimau atunci. A fost printre primele reviste din ţară care a subliniat valoarea artistică a romanului Ion al lui Liviu Rebreanu. Ţara de sus cuprinde şi pagini de explicare a regulilor ortografice ale limbii române îndeplinind astfel utilitatea unei exprimări, foarte necesare atunci pentru părţile sătmărene. I-au urmat acesteia şi alte publicaţii periodice sătmărene pe care le amintim aici: Sân Văsâi, care se imprima o singură dată pe an, cu ocazia revelionului. A fost o publicaţie periodică de distracţie a sătmărenilor, o publicaţie de voie bună, de glumă, satiră şi umor.

Au urmat apoi şi alte apariţii editoriale între care cea mai de seamă a fost Şcoala sătmăreană care s-a imprimat în mai multe serii, sprijinite îndeosebi de profesorii de la liceul „Mihai Eminescu”. Alături de Şcoala sătmăreană s-au imprimat şi alte publicaţii periodice de cultură între care amintim Afirmarea, o revistă de literatură din intervalul interbelic la care au colaborat Octavia, Ruleanu, Constantin Gh. Popescu, Gh.Bulgăr, George A. Petre, George Mihail Zamfirescu, Dariu Pop, Lucian Bretan şi alţii.

Reapariţia revistei Şcoala sătmăreană coincide cu o reînviere a problematicii culturale, într-o nouă serie adaptată necesităţilor de astăzi, o revistă de educaţie şi cultură pedagogică editată de către Casa Corpului Didactic din Satu Mare, socotită de cercetători ca o a treia serie a revistei ce se imprimă la 80 de ani de la Marea Unire a Transilvaniei cu România şi cu această ocazie se readuce în actualitatea culturală prestaţia lui Vasile Lucaciu şi lupta sa constantă pentru unirea tuturor românilor şi a altor personalităţi culurale cum ar fi Aloisie L. Tăutu, un studiu competent semnat de către Alin Pop.

Un alt studiu din această arie culturală este cel intitulat Dariu Pop, un cititor al presei sătmărene semnat de către profesoara Florica Mădăras, persoană care a insistat mult pentru readucere în actualitae a acestei reviste sătmărene.

Activitatea mai veche a Casei Corpului Didactic este înfăţişată de către Tania Scarlat, bibliotecară a amintitei instituţii. Un alt text care merită să fie apreciat este Preocupările geografice ale lui Mihai Eminescu, subiect prea puţin luat în seamă pînă acum. Este evocată şi personalitatea lui Gh. Bulgăr, recent decedat, căruia i s-a acordat Premiul Cultural al oraşului Satu Mare, anul 2000, conferit de către Zilele culturale Poesis.

Un scurt istoric al Sindicatului învăţămîntului sătmăreanu este prezentat de către Ioan Drăgan, preşedintele Sindicatului Satu Mare.

Seria aceasta a revistei se subintitulează Revistă de educaţie şi cultură pedagogică a Casei Corpului Didactic Satu Mare. Format de carte, cu unele reproduceri, o literă aleasă, cu merituoase colaborări. Cu această ocazie s-a dezvelit bustul lui Dariu Pop, un om care se confundă cu cititorii învăţămîntului sătmărean. Revista Şcoala sătmăreană reapare acum cu un bogat profil educativ şi ea se înscrie în portativul cultural al vremurilor noastre. Merită apreciate toate colaborările, cu subiecte bine alese şi de actualitate, o pagină odihnitoare şi cu însemnate perspective de viitor.

Nae Antonescu